simpleserggio.blogspot.com Web analytics

miercuri, 24 decembrie 2014

Ce a insemnat 2014 pentru mine ?

2014 a fost...un an iesit din comun. Un an extra-ordinar !

La inceputul anului am lansat prima carte scrisa de mine si cred ca acesta a fost primul obiectiv implinit.A fost o senzatie incredibila cand am primit primul tiraj de carti tiparite si imi tineam in mana propria carte. Era superba. Acum dupa un an intreg, am placerea sa constat ca a ajuns aproape la 200 de oameni, ceea ce ma bucura. Te invit sa aflii aici despre ce e vorba : "De la zero - la ..."



2014 a fost un an in care mi-am dat seama ce vreau sa fac si din cauza asta aproape era sa ma las de scoala. A fost un zbucium interior de idei continuu , iar pana la urma am realizat ca pot face tot ce imi pun in minte si ca nu trebuie sa renunt la nimic. Mai mult, mi-am dat seama ca vreau sa profit de perioada asta, de scoala, de colegi, de  ceea ce imi ofera orasul si sa nu traiesc cu regrete apoi.

Inca din primavara mi-am indeplinit visul de a avea un Cannondale F29, iar pentru asta "Alin, multumesc tare tare mult !!". A fost momentul sa apara si in realitate, nu doar pe pereti :) Nu imi venea sa cred, cand ma intorceam spre casa cu ea in masina, ca am pus mana pe bicicleta pe care mi-o doream. Din pacate sau din fericire altcineva se bucura acum de ea, pentru ca urmeaza alte si alte vise.



Planul sportiv a fost cel mai important pentru mine in 2014, am reusit sa ma pregatesc cum mi-am propus in prima parte a anului. Ma bucur ca am ajuns din nou in Thassos, a 3-a oara consecutiv, pentru un cantonament de 4 zile, de data asta in cea mai buna forma si cu scule pe masura. A fost o experienta dintre cele mai frumoase.


Tot in 2014, dupa carte, am lansat si un film documentar de 2 ore despre "Un sezon de mountainbike" in care poti sa vezi, cam cum arata un an din viata mea. A fost vizualizat de peste 1000 de oameni. Te invit aici : 365 - Un sezon de mtb. Cred ca peste 20 de ani va valora incredibil de mult mai ales pentru personajele principale :) Multumesc tuturor care au contribuit, daca eram de unul singur, nu mai aveam la ce sa ne uitam acum.




Un an in care mi-am indeplinit vise, iar de altele am fost foarte aproape.

Poate cel mai mare obiectiv a fost sa fiu campion national la proba de marathon care era punctul meu forte, insa greselile m-au facut sa ratez si anul acesta tricoul. Din fericire titlul de campion national la amatori a fost castigat de colegul meu de echipa, Pantani, pe care il felicit pentru performanta. Cel putin sunt bucuros ca tricoul a ramas la echipa Racing Bike Pro :D. Cu toate astea ma bucur totusi ca am reusit sa obtin medalia de vicecampion la proba de XCO care aveam impresia ca e un punct mai slab al meu. Am fost foarte aproape aici, doar 1 minut si 40 de secunde ma desparteau de marele vis al meu. Greselile au costat si de data aceasta.

Nu regret nimic, sunt recunoscator pentru toate momentele. Aproape in fiecare weekend am fost la o competitie sau chiar 2, au fost weekenduri cu 2 medalii, cu 1 medalie sau cu mana in buzunar, dar m-am bucurat de fiecare data.
Am avut placerea sa particip din nou la un Triathlon, la care in ciuda lipsei de antrenament, am reusit o clasare in top 10 si astfel am incheiat un sir de 30 de competitii in 2014.

Acestea au fost:


1. Prima Pedala Arad - WBT
2. Probikers Oradea
3. Faget Marathon 
4. Thassos Road Cup
5. Thassos MTB Cup
6. Cozia MTB
7. Drumul Regelui
8. Pestera Romanesti MTB - WBT
9. Cheile Nerei MTB
10. Bike Sim

11. Arsenal Park - West Bike Tour
12. Gurasada - WBT
13. Tarcu Marathon - WBT
14. Baia Mare Marathon
15. Panorama Bike Tour
16. Moneasa Marathon
17. Cupa Concordia - WBT
18. Max Ausnit
19. Campionatul National XCO
20. Paltinish Stage Race 

21. Geiger MTB 
22. Racing Bike Pro Siria - WBT
23. Campionatul National XCM
24. Racing To the TOP - WBT
25. Deva MTB
26. Maratonul Olteniei
27. Petrosani Bike Challenge
28. Red Bull Moontime bike
29. Pietroasa MTB
30. Triathlonul Aradului



Din acest total, statisticile arata ca am urcat de 19 ori pe podium. Au fost cele mai multe competitii intr-un an de pana acum pentru mine, dar sper ca voi dobori acest record curand.
Tot in 2014, mi-am depasit emotiile si am tinut pentru prima oara un discurs in fata a peste 20 de oameni. A fost anul in care am bifat in sfarsit obiectivul de a incepe cursurile de dans si alte cateva obiective personale indeplinite :), iar cele care nu s-au realizat inseamna ca "nu sunt coapte" inca. La urma urmei nu poti sa le ai pe toate la 20 de ani, 21 scuze.

Sunt foarte recunoscator pentru tot ce s-a intamplat in acest an si abia astept sa vad ce va scoate 2015 din mine.

Cei care au fost alaturi de mine si au contribuit ca 2014 sa fie atat de frumos sunt :

Alin Neamtu - BNB.ro , multumita caruia cu totii avem ocazia sa rasfoim, la propriu, cartea "De la zero la campion", o putem citi, o putem admira si putem aplica ce scrie in ea pentru a avea rezultate pe bicicleta mult mult mai bune. Multumesc Alin !
Vezi aici despre ce e vorba - De la zero la...

Stefan Rogoz prin Racing Bike Shop- care a reusit nu doar sa mentina echipa ci a inchegat si un circuit de 10 Concursuri care au constituit cele 10 etape din West Bike Tour. Mai mult, Deva se bucura de un nou punct de desfacere Racing Bike Shop. Felicitari Stefan pentru tot ceea ce faci si iti  Multumesc pentru suportul acordat !

Isostar Romania - alaturi de mine timp de 3 ani consecutivi, imi furnizeaza produsele nutritive de care am nevoie pentru hidratare, energie si refacere, inainte, in timpul si dupa ce ma dau jos de pe bicicleta. Mai mult, anul asta am primit si o geanta cadou din partea lor, care ma ajuta si in timp ce calatoresc. Multumesc Nutrivita.ro !

Compressport are grija de picioarele mele, in special de refacerea muschilor si performanta lor in timpul cursei. Un parteneriat care functioneaza de 2 ani de zile. Multumesc pentru ca sunteti partenerii mei !

GoPro Romania - mi-a oferit accesoriile necesare pentru a filma documentarul "365 - Un sezon de mountainbike". Sunt convins ca vor urma lucruri interesante din aceasta colaborare mai ales pentru tine cel care ma citesti. Multumesc GoPro !

Multumesc baietilor de la Freerider.ro, a fost un real ajutor din partea lor, mare parte din report-urile dupa competitii le puteti urmari pe site-ul Freerider.

Un alt partener de baza a fost Bike Nature, care a avut grija sa nu imi lipseasca nimic din toate cele necesare pe bicicleta, de la scule si accesorii pana la echipament. Multumita BikeNature.ro nu mai am treaba cu penele multumita solutiei antipana de la ei, iar in cazul in care chiar tai cauciucul, capsulele cu CO2 ma ajuta sa remediez problema intr-un minut. Ochelarii Ryders sunt foarte placuti si ma protejeaza de muste, crengi si mai ales de noroi, de care am avut parte din plin in 2014, manusile ergonomice sunt foarte confortabile si nu mai am treaba cu ploaia de cand port jacheta de ploaie Northwave Manthy. Multumesc pentru toate acestea, Bike Nature !

Intr-un final multumesc si tuturor organizatorilor si voluntarilor care reusesc de fiecare data sa ne adune la start si ne ofera experiente deosebite pe trasee foarte frumoase din tara noastra. Imi doresc sa ajung la cat mai multe dintre ele. Ne bucuram cu totii de munca voastra, si pentru asta va multumim !

Un loc aparte in aceasta lista il ocupa Rica, alaturi de care am luat parte aproape la toate concursurile din lista. Multumesc Rikos, pentru tot !:)

si iti multumesc tie, ca ma citesti ! :)

Stai aproape, pentru ca urmeaza lucruri interesante.
Aproape zilnic ma poti urmari aici pe pagina de facebook : DOC unde iti stau la dispozitie cu informatii, sfaturi, articole, videoclipuri si ... restul gasesti tu acolo :)

Sper ca 2014 a fost un an extraordinar si pentru tine.
Numa' Bine iti doresc si planuri nesimtit de mari pentru 2015 !

PS.


marți, 23 decembrie 2014

Top 10 Concursuri in 2014

Am realizat un top 10 al competitiilor organizate in 2014 dintr-un total de peste 70 de evenimente.
Este un top realizat dupa numarul de participanti pe care organizatorii au reusit sa ii aduca la start.
Ca sa nu mai pierdem vremea, vom incepe cu locul 10 care, poate surprinzator pentru unii, este ocupat de


10. Brasov XCM - Prima etapa din Triada MTB



Este concursul care a reusit sa adune la start aproximativ 350 de participanti.


A fost editia cu nr 3.




Cu nr 9. avem cel mai vestit marathon din tara, Geirge MTB Challenge, doar pe locul 9, reusind sa adune la start aproximativ 360 de concurenti.

Daca nu ma insel a fost organizat pentru a 7-a oara consecutiv si este primul din seria Triadei, mai mult unul din primele maratoane din tara.


8. Rocket Bike Fest - simplu ! Cu un total de 380 de oameni la start.



La numarul 7. incheiem cu concursurile din seria Triada MTB cu competitia la clasa regina dintre cele 3, Paltinish Stage Race - first stage fiind considerata totodata Campionatul national de XCO.


Continuam, iar pe locul 6 in topul nostru se claseaza Surmont Bike Challenge.



cu un total de 400 de participanti la start. Aici puteti viziona un videoclip despre aventura la surmont: https://vimeo.com/71369503 

Am ajuns deja in top 5 concursuri de mountainbike in Romania anului 2014, iar pe ultima treapta a podiumului gasim Campionatul National de Marathon organizat pentru a 2-a oara la Gilau, pe acelasi traseu al maratonului Gilau, un concurs iarasi de referinta. Asta inseamna un traseu nemuritor, la care ori de cate ori ai participa nu te plictisesti. Cum ai putea sa te plictisesti in 80 de km ? Mai faci o pana, te mai ratacesti, te mai opresti prin punctele de alimentare, mai vorbesti cu oamenii, te mai dai si de fun.

421 de concurenti s-au asezat la start cu dorinte care mai de care de a urca pe cea mai mare treapta a podiumului la finalul zilei si a fi campion national timp de un an de zile. Unii si-au indeplinit visele, altii ... mai au de invatat din greseli, mai au de progresat.

Progrese facem si noi, ajungand la Nr. 4 cu competitia organizata in orasul cu acelasi nume Campina Open MTB, nu stiu cum au facut, cum nu, dar mie imi arata calculele ca s-au adunat aproximativ 600 de oameni acolo la start, de toate categoriile. Cu siguranta organizatorii fac o treaba foarte buna daca au reusit asta, sper sa ajung si eu vreodata.

Pe locul 3, va spun de pe-acum ca e mult noroi.
Am auzit ca trebuie sa pupi multe broaste pana sa ajungi la printesa si ca trebuie sa te murdaresti mult pana sa ajungi pe locul 1, dar sa nu exageram cu povestea. 670 de oameni, mai mult sau mai putin s-au noroit la Ziua B, organizata de Riders Club.





Aproape 800 de oameni s-au batut pentru cele 2 trofee pe care le vezi mai sus. In cazul in care n-ai  ghicit inca, pe treapta secunda a topului nostru este un vis devenit realitate al unui clujean care are suficienta energie si nebunie incat sa il duca la indeplinire si sa fie un exemplu pentru noi toti. Numele lui e Kertesz Levente, iar competitia se numeste Maratonul Fagetului, la care am avut placerea sa particip si eu, pentru prima oara.

Vreau sa informez ca in momentul asta in care citesti aceste randuri, deja sunt inscrisi aproape 200 de oameni la Maratonul Fagetului editia 2015. O poti face si tu aici : http://www.clujulpedaleaza.ro/.

Ne vedem la start !

Am ajuns la finalul topului nostru si trebuie sa inmanam cupa pentru campionul concursurilor, cu un total de ... 2140 de evadati ! Politia nu a reusit sa recupereze prea multi din ei :)) Oferim recompensa pentru orice informatie.



Prima Evadare, sub conducerea lui Dan Sardan reuseste si anul asta sa mai doboare un record, fiind cel mai mare concurs din tara.

Felicitari tuturor organizatorilor, doar ei stiu prin cate au trecut, dar sigur tot ei stiu si care e satisfactia oamenilor care vin si revin la aceste evenimente. Multumim pentru tot ceea ce faceti.

Ne vedem in 2015 la start nu ? :)

Sarbatori fericite si planuri nesimtit de mari pentru 2015 !





luni, 22 decembrie 2014

Isostar te trimite la Paris de Paste ! Foarte simplu !


Aleargă de Paşte la Paris cu Isostar!
Alte sute de premii te aşteaptă! Înscrie-te acum! 

Cumpără în perioada 15.12.2014 - 08.02.2015 orice produs Isostar sau mai multe în valoare minimă de 30 de lei pe un singur bon/factură, înscrie numărul bonului/facturii în aplicaţia de Facebook disponibilă pe facebook/Isostar.Romania sau peprovocarea.isostar.com.ro şi poţi câştiga 2 înscrieri gratuite şi cheltuieli incluse la Marathon de Paris, 12.04.2015. Alte sute de premii te aşteaptă! Păstrează bonul de casă/factura pentru validare.



Lucrul cel mai esential in viata si o lectie invatata

Astăzi vreau să îţi ofer o lecţie foarte importantă. Esenţială !

Vreau să îţi vorbesc despre cel mai banal lucru cu care ne întâlnim zilnic şi fără de care nu putem trăi. Care crezi că e?

Facebook exact!:)))

Nu. E vorba de apă, combustibilul nostru şi nu o să îţi vorbesc despre cât de important e să bei apă şi ce beneficii are că asta ştii deja.
Vreau să te întreb, ştii cumva la ce temperatură fierbe apa?
Dacă ai fost pe la şcoală, probabil răspunsul tău, corect de altfel, este 100 grade.

Aici vreau să fii foarte atent. E 100 de grade! FIX! Apa nu fierbe la 80, nici la 95, nici chiar 99, ci 100 în cap!

Ce vreau de fapt să spun?

Dacă apa fierbe doar la minim 100 de grade celsius, de ce crezi că tu ai atinge succesul (fie el de orice fel) la o măsură mai puţină decât e necesar?

Un alt exemplu, testat de mine, este când m-am pus să fac un ştrudel dinăla ce îl găseşti îngheţat pe la kaufland. Am citit instrucţiunile şi l-am băgat în cuptor. Însă am văzut că durează destul de mult până ajunge cuptorul la temperatura necesară. Aşa că ce am făcut? Ca orice om mediocru, am scăzut temperatura de la 220 la 180, ca să se facă mai repede, credeam eu.

L-am lăsat cât scria pe cutie plus încă câteva minute, pentru că, surprinzător, mie mi se părea că nu e făcut (nu era rumenit). L-am scos l-am tăiat în jumate, l-am pus la răcit şi am mâncat jumătate. Era comestibilă. Am hotărât, la sfatul colegului meu de cameră să mai bag cealaltă jumătate puţin la cuptor.

Ce să vezi? După vreo 10 minute, cealaltă jumătate se umflase frumos şi se rumenise exact cum ştiam eu.

La fel ca în exemplul cu apa, ştrudelul se face la 220 de grade EXACT altfel nu se face.
Alt exemplu mult mai general este, dupa cat timp se nasc copii ? Aproximati exact dupa 9 luni, nu mai devreme, nu mai tarziu. Cred ca e greu si dureros, dar cred ca nicio mama din lumea nu si-ar dori sa nasca mai devreme chiar daca ar avea ocazia. Pentru ca acesta e timpul necesar copilului pentru a fi pregatit.

Acum mi-am întărit şi mai mult convingerea că orice vrei să faci în viaţă, fie că vrei să fierbi ouă sau să faci ştrudel, sau că vrei să înveţi să dansezi, să vorbeşti în public, să porţi o conversaţie naturală cu o tipă străină, să atingi succesul în ceea ce vrei, să ajungi campion sau doar sa te nasti, e nevoie să plăteşti preţul! Şi să rămâi acolo muncind şi aşteptând chiar dacă ai impresia că durează mai mult decât credeai, să nu te opreşti la 1 metru de aur şi doar aşa vei fi un învingător, pentru că renunţarea e definitivă!

E cea mai preţioasă lecţie pe care am învăţat-o de curând.
Hai să nu mai facem lucrurile cu jumătate de măsură ci cu 110-120 % mai mult!:)

În final, am o sugestie pentru tine, aruncă un ochi aici, ca sa inveti cum sa fi la 100%: http://simpleserggio.blogspot.ro/2014/01/doc_25.html

vineri, 14 noiembrie 2014

29 ?

Articolul de astazi nu este despre 29-ere si nici despre ziua mea de nastere, ci despre al 29-lea concurs la care am luat startul in acest sezon. A fost ultimul concurs de mountainbike si a fost Pietroasa MTB Race, organizat duminica trecuta in localitatea cu acelasi nume.



Ma bucur tare mult ca am reusit sa ajung prin asemenea locuri, multumita organizatorilor care au pregatit aceasta competitie, care s-a nimerit sa aiba loc pe o vreme absolut superba de toamna care a scos in evidenta peisaje parca din povesti. Cu cat ne apropiam mai mult cu atat eram cu ochii lipiti de geam. A fost printre putinele dati in care nu m-am gandit deloc la competitie, nu stiam nici cati km voi avea de parcurs, nu am avut emotii, strategii si nu m-am gandit nici macar ce voi manca dimineata pentru a avea maxim de energie. Eram atat de nostalgic gandindu-ma la cate momente frumoase s-au intamplat in acest sezon incat aproape ca uitasem sa imi fac si bagajul cu o seara inainte de competitie.

In compania omului alaturi de care am parcurs ceva kilometri anul asta atat pe bicicleta cat si mult mai multi cu masina, Aurelian Raducanu, ne-am indreptat spre locul cu pricina unde am gasit un sat cu mai multa viata decat tot Iulius Mall.  Era plin de biciclisti care topaiau fiecare intr-o parte, indiferent de ce fel de bicicleta avea. Fiecare a facut rost de ce a avut mai bun si au venit la concurs.




Am mai participat in urma cu 2 ani la Pietroasa, insa atunci a fost o experienta mai putin frumoasa, fiind primul abandon din viata mea, datorita ... frigului. Motivul ? La start era o vreme cu soare, insa in timpul cursei pana aproape de final temperatura scazute atat de mult incat tremuram de frig pe bicicleta, fiind in tricou si pantaloni scurti la 3-4 grade. Atunci am ales sa scurtez traseul spre finish.


La start au fost in jur de 100 de persoane si o vreme mai frumoasa decat in multe zile din vara asta. Si-am pornit, plutonul s-a intins pe cei 4 km de sosea, iar la putin timp dupa intrarea pe offroad, ne-am poticnit putin la marcaje si ne-am regrupat iarasi. Nu pentru mult timp, pentru ca in fata se vedea, primul push-bike.



Primii doi au reusit usor-usor sa se desprinda, iar eu am continuat impreuna cu Sorin Simu, pe urme. Au mai fost mici poticneli, schimbari de situatie cand Pantani a facut o pana pe prima coborare, pentru ca apoi sa revina, reusind repejor sa imprumute alta bicicleta. Nu dupa mult timp, m-am vazut singur singurel pe bicicleta si asa am continuat pana la final, avand grija sa ma bucur cat mai mult de imprejurimi. Soarele palid batea, padurea era colorata, potecile ascunse sub covorul auriu, se auzea doar o bicicleta care nu pedala la vale si se indrepta spre finalul intrecerii. Pentru prima oara parca imi doream sa dureze mai mult. Stiam ca sunt doar 30 de km si vor trece in aproximativ o ora jumate, dar imi doream sa mai dureze.



Aproape de final zaresc locul 1 in fata, ma apropii periculos, iar el se sperie si fuge de ziceai ca zboara peste dealuri. Era Pacurar Timotei, castigatorul competitiei, iar eu eram pe locul 2, o pozitie neasteptat de buna dupa 7 saptamani de pauza. Ce sa faci si cu scoala asta, nu ne jucam de-a inginerii.
A fost o placere sa iau startul la ultima competitie de mtb din 2014 si m-am bucurat sa vad toata suflarea satului pe biciclete la una din cele mai importante activitati ale satului.

Weekendul viitor sper sa schimb prefixul prin participarea la Triathlonul Aradului. Cum sa inchei un sezon competitional mai bine decat printr-un triathlon, nu ?

Va invit sa va inscrieti aici : http://www.experientamultisport.ro/participanti-individual?ev=14

Ne vedem sub apa, cot la cot si pe bicicleta !







miercuri, 22 octombrie 2014

O competitie la lumina lunii - Moontime bike !

Singurul concurs la lumina lunii la care am participat, 150 cei mai buni râderi din ţară, 7 ture, 35 km şi cea mai mare şi zgomotoasă mulţime pe care am văzut-o la un concurs. Cam asta e descrierea concursului ce a avut loc sâmbăta trecută, e vorba de MoonTime Bike, organizat în parcul Tineretului din faimoasa capitală, "Micul Paris". Chiar dacă m-am hotărât cu o seară înainte de concurs, am reuşit să ajung şi la a 3-a ediţie a acestui concurs care m-a cucerit din prima. Sunt foarte bucuros că am reuşit să ajung şi anul acesta.

De data asta a fost totul impecabil. Prima oară când am participat, în 2012, numărul 13 nu mi-a purtat noroc, iar în tură a 2-a am făcut până. Poţi urmări cum a fost aici: Redbull moontime 2012.

Următorul an, 2013, întâmplarea a făcut să rămân fără bicicletă, exact cu o zi înainte de concurs, drept urmare am participat cu o bicicletă împrumutată, reuşind să termin dar într-o formă destul de modestă: MoonTime 2013.

De data asta era să nu ajung, dar am reuşit la timp să-mi fac rost de bike, cască (mulţumesc Anca !), bidon, frontală şi să mă prezint la start. Din cauza întârzierii înscrierii mele, nu am fost strigat la start în primele 38 de poziţii şi am fost nevoit să plec mai din spate.


Pe o vreme numai bună, o mulţime de oameni s-au adunat la start să ne încurajeze în timp ce traseul era pregătit pentru cei care aveau să rămână în ring pentru 7 ture. Ca la revelion, începem să numărăm 3,2,1 şi MC-ul ne dă startul. Încerc să recuperez cât mai bine pe prima linie dreaptă până ajung în spatele lui Balazs Sandor, alături de care aveam să merg aproape toată cursa. Traseul este de tip XCO, iar pantele şi rampele nu te lasă să-ţi tragi suflul prea des, alături de mulţimea care te motivează să tragi, e cu sufletul la gură şi cu trâmbiţe alături de tine şi nu te lasă să o laşi mai moale. Am avut parte de coborâri de viteză, sărituri, urcări unde pinionul de 42 era aproape la limită, am avut rădăcini, trepte de coborât, poduri peste apă şi toate acestea într-un parc în mijlocul celui mai mare oraş din România. Cine ar crede aşa ceva ?




Cele 7 ture au trecut destul de repede, în 1:39:24 cu 8 minute întârziere faţă de locul 1 la categoria mea. Erau momente frustrante când îmi puteam vedea grupul ţintă în bucle sau când treceau pe la start, deşi eu eram cu 1 minut în urmă şi nu reuşeam să mă apropii. Aproape toată cursa am mers împreună cu unul din veteranii acestei discipline, Balazs Sandor aşa cum v-am spus,  până în tura 5 când farul lui a încetat să-şi mai facă datoria, dar chiar şi aşa el a reuşit să termine pe locul 2 la categoria lui. Eu am încheiat cele 7 ture, o treabă deloc uşoară, pe poziţia 14 la general. Doar 19 concurenţi din 150 au reuşit să încheie cele 7 ture, restul fiind depăşiţi de primul concurent, Lucian Logigan, care a câştigat pentru a 2-a oară consecutiv. E de aşteptat, când eşti campion balkanic, aşa păţeşti :D

După concurs, am avut plăcerea să ne întâlnim mai mulţi concurenţi, împreună cu organizatorii la after party , unde am fost întâmpinaţi de o porţie de paşte după care am sărbătorit finalul sezonului de mtb, într-o ambianţă plăcută, alături de prieteni.


duminică, 14 septembrie 2014

Sport vs Business

Acest articol l-am scris acum ceva timp, dar nu l-am postat din cauza faptului că aveam impresia că nu va fi bun, că nu va fi suficient de valoros, până mi-am dat seama că trebuie să închei lucrurile pe care le încep şi să scap de complexul pe care îl avem cu toţii: că nu suntem suficient de buni şi că ar fi mai bine să stăm cuminţi pe burtă. Sper să îţi fie de folos, să afli informaţii noi şi mai important să le aplici !


Ideea acestui articol mi-a venit în momentul în care am fost invitat să susţin o prezentare în Bucureşti exact despre acest subiect şi în acelaşi timp, să prezint cea mai recentă carte despre ciclism : "De la zero la campion "

Astfel am decis că ar fi interesant pentru tine să afli care sunt principiile comune pe care le înveţi din sport şi pe care le poţi aplica în antreprenoriat şi business. Nu sunt milionar în euro şi nici măcar nu deţin vreo afacere, deci nu am referinţe în domeniul banilor, dar cred că e interesant ceea ce urmează să citeşti.

Iată care sunt cele 10 principii "sportive" pe care le poţi aplica în afaceri:

1. Alege Mentorul !


Cred că în prima fază când începem orice lucru, avem un mentor, avem un model, am văzut la cineva că face acel lucru şi îl face foarte bine. Cred că este destul de important să avem modele. Probabil te gândeşti că nu e în regulă să încerci să devii altcineva, ci să fii tu însuţi. Perfect de acord, dar iată ce cred eu: dacă admiri calităţile unei persoane înseamnă că acele calităţi te reprezintă, le ai sau vrei să ţi le dezvolţi, deci sunt o parte din tine. Te reprezintă.


Pentru ca să evidenţiez paralela: în sport cu toţii avem modele. Avem sportivi de top pe care îi venerăm şi vrem să ajungem ca ei. Poate sunt chiar lângă noi, poate e cineva din prietenii noştri, care se descurcă mai bine decât noi la sport. Cineva care te susţine, e alături de tine, îţi dă sfaturi şi împărtăşeşte din cunoştinţele sale.

Ne face plăcere să îi urmărim şi chiar îi iubim, suntem cu sufletul lângă ei când concurează.

Cred că ţi-ai făcut o idee despre aspectul "mentorului" în latura sportivă.

Pe de altă parte, acest principiu, fără dar şi poate, se aplică şi în mediul afacerilor. Îţi setezi modele de oameni care au banii la care vrei să ajungi, au afacerile sau calităţile antreprenoriale pe care vrei să le ai şi tu într-o zi. E vorba de aceeaşi poveste ca şi în sport, cum ţi-am prezentat mai sus. Sfatul meu e să te gândeşti zilnic la mentorii tăi. Urmăreşte-i, caută-le discursurile, prezentările, citeşte-le bibliografiile, discută live cu ei, creează o relaţie dacă se poate şi ţine o poză cu ei la vedere că să îţi aminteşti din când în când spre ce te îndrepţi.


2. Setează-ţi Obiectivul!


Cred că ar fi trebuit să îl pun la numărul 1, pentru că mai întâi stabileşti ce vrei, apoi cauţi mentorii, dar ideea e să înţelegi conceptele, nu neapărat ordinea. Nu e o reţetă. La fel, numărul 2 din lista mea se leagă cu numărul 3: planul şi aşa mai departe, toate împreună sunt principii care te ajută să ai mentalitatea potrivită în cele 2 domenii: sport şi bani (business).

Revenind la paralela noastră, cred că e destul de uşor de înţeles pentru oricine ce e ăla un obiectiv. Scopul, destinaţia, linia de finish, rezultatul la care vrei să ajungi. Sport sau bani, trebuie să ştii unde vrei să ajungi, pentru că "Unei corăbii fără destinaţie, niciun vând nu îi este favorabil".

Setează-ţi obiectivele sportive pentru fiecare an, setează-ţi suma de bani la care vrei să ajungi, nivelul financiar la care visezi.


 3: Fă-ţi Planul!






Ai mentorul, ai obiectivul, ai nevoie de un plan ! Gândirea pozitivă, sfaturile şi vorbele nu te duc prea departe dacă nu ai şi picioarele. Pentru asta ai nevoie de un plan. Ai nevoie să fii organizat şi să îţi planifici mai întâi pe foaie ceea ce vrei să realizezi, ce vrei să atingi. Plănuieşte-ţi succesul cu pixul pe foaie.

Într-un mail primit de la Daniel Zărnescu, unul din cei mai buni traineri din ţară pe partea de business, spunea cum să îţi setezi obiective, adresându-ţi întrebări potrivite:

     Ce vreau să obţin în viaţa asta ca să pot spune că am trăit cu adevărat? Ce realizare vreau să am înainte să las uneltele jos?
    Ce vreau să obţin în următorii 5 ani?
    Ce vreau să obţin în anul care urmează?
    Ce vreau să obţin în luna care urmează?
    Ce vreau să obţin în săptămâna care urmează?
    Ce am de făcut azi?


Mi se pare o modalitate destul de bună prin care poţi să începi să îţi construieşti planul de bătălie, în cazul în care nu ştii de unde să începi.

În sport, fără un plan de antrenament şi pregătire, nu are rost să te prezinţi la start şi să te aştepţi să câştigi.


4. Fii perseverent !


Perseverenţa te învaţă că:

"La început când faci ceva pentru prima oară, îl faci sub orice
critică.
A doua oară îl faci cel puţin la fel de prost. Dacă te mulţumeşti
cu atât ai mari probleme de percepţie.
A zecea oară dacă îl faci, abia atunci îţi dai seama că există
oameni care chiar se pricep să facă ce faci tu... şi ţi se face ruşine.
La a 100-a încercare parcă prinzi gustul, dar creşte
nemulţumirea. Când ajungi la cifra 1000 începi să respiri. Creaţia ta
arată bine dar nu de ajuns. Acum vezi cu alţi ochi concurenţa.
La 10.000 se mişcă bine. Ai intrat în sistem. Eşti bun !
La 100.000 capeţi deja aroganţă. Sunt puţini ca tine, dar vrei mai
mult ! Vrei să fii cel mai bun.
Iar la 1000000 cauţi în zadar concurenţa !"

Odată cu primele succese, îţi dai seama că poţi obţine tot ce vrei pe lumea asta dacă eşti perseverent şi munceşti zi de zi. Şi ştiţi ce e şi mai frumos ? 


Că aşa e ! 

Toate poveştile de succes pe care le auzi au la bază perseverenţa oamenilor, alături de o dorinţă arzătoare şi o motivaţie.

Am un prieten care a pus următoarea întrebare:

” Şi fiind sinceri cu noi înşine: chiar ne dorim ceva cu toată inima şi facem tot posibilul să ni se întâmple ?” (citat din cartea "De la zero la campion")



Definiţia perseverenţei, este să continui să faci ceea ce faci în ciuda eşecurilor temporare. Cel mai bine înveţi acest principiu din sport. Pentru că acolo, în timp ce eşti pe bicicletă, cu rachetă în mână, pe terenul de fotbal sau cel de atletism în probă de 100 de metri sprint, ştii sigur că odată şi odată va veni linia de finish. Indiferent de ce se întâmplă, la un moment dat se termină, iar satisfacţiile te aşteaptă. Tot ce trebuie să faci este să continui să alergi ! Timpul e cel mai bun aliat al tău în situaţia asta.

Victoria este a celor mai perseverenţi!

Fără alte completări din partea mea, cred că îţi este uşor să îţi imaginezi cum se aplică acest principiu în business. Te las pe tine să îţi imaginezi!

Este o vorbă "Nu te opri la un metru de aur!"

PS: o completare la acest număr: fă zilnic un pas în direcţia ta chiar dacă nu vezi diferenţa imediat. La final adunând toate progresele mici dar sigure vei vedea că fiecare pas mărunt te-a ajutat să fii mai aproape de vârf, iar reuşita este suma tuturor paşilor.

Zboara, alearga, mergi, taraste-te…Dar nu te opri niciodata din drumul tau !



5.  Amână recompensa !


Indiferent dacă eşti sportiv sau eşti pe calea către libertate financiară, trebuie să fii conştient că recompensă nu e după colţ. Rezultatele nu vor apărea a 2-a zi după ce ţi-ai setat obiectivul său ai făcut planul. S-ar putea să dureze câteva luni, 1 an sau chiar mai mult până să ajungi să urci pe podium sau să ai suma bani la care visezi. Cum spuneam la punctul anterior, dacă continui să mergi în direcţia potrivită, satisfacţiile vor veni.

Ca să exemplific mai bine ideea cu recompensa imediată şi implicaţiile ei:

Omul a trăit mii de ani în sălbăticie şi foarte puţin în civilizaţie, trăind în sălbăticie acesta ştia un lucru. că trebuia să îşi protejeze teritoriul şi să mănânce altfel moare, ştia că dacă întâlneşte un animal sălbatic trebuia să lupte cu animalul, să îl ucidă ca apoi să îl mănânce sau să fugă pentru a nu fi mâncat de animal, trebuia să aibă rezultate imediate altfel pierea.

 Cu toate că omul evoluează de mii de ani, majoritatea încă mai au gândirea bazată pe recompensa imediată, fac asta acum, vreau rezultatul acum.

CONCLUZII:

*** nu puţini sunt cei care atunci când doresc un lucru fie că vorbim de haine, un telefon nou, un calculator performant, plasmă sau o maşină apelează la un împrumut bancar pentru că doresc lucru acum şi îl vor acum, nu au răbdare să adune ei banii pentru lucru respectiv ci preferă să îl plătească în cinci ani, timp în care lucru respectiv e învechit atât moral cât şi fizic, unde mai pui că plătesc valoarea lui de 2-3 ori.

*** nu puţini sunt cei care după terminarea studiilor aleg să muncească pentru alţii într-un job, pentru că fac asta acum şi la sfârşitul lunii primească un salariu, în loc să muncească inteligent (pentru a dezvolta abilităţi), să investească şi să aibă răbdare în afacerea lor.

Fac asta acum şi vreau lucru ăsta acum. Majoritatea oamenilor vor să primescă o recompensă mare şi imediată, dar de obicei acest lucru te face să nu ai un viitor, Aşa că întârzie recompensa, dacă este posibil şi satisfacţia va fi mult mai mare. Ţine minte ce îţi spun acum, doar fraza anterioară s-ar putea să facă diferenţa în viaţa ta!!! S-ar putea să te facă să alegi să nu iei un credit de la bancă care să te ţină captiv şi îndatorat 10-20 de ani.

Într-un final, amână şi înţelege recompensa imediată!

Te invit să te delectezi cu acest video după un studiu făcut:



6. Ai incredere în tine şi nu fii invidios !


Din câte am observat eu până în acest moment, există oameni invidioşi care cred că unii sportivi nu merită sponsorii, echipamentul sau echipa la care se află. La fel cum ţi-e bine cunoscut tipul de oameni care îi arătă cu degetul pe cei bogaţi. La fel cum spunea Pera Novacovici: Cei care fac bani murdari şi au succes reprezintă sub 10 %, dar faptul că îi vezi la televizor, te împiedică să îi vezi pe ceilalţi 90 % care fac bani cinstiţi asigurându-ţi locuinţa, transportul, apa pe care o bei, pâinea, mâncarea, curentul şi toate serviciile de care te bucuri.

În concluzie, principiul cu care vreau să rămâi, este că nu trebuie să conteze pentru tine viaţa altora. Tot ce contează eşti tu! De tine depinde gradul de satisfacţie şi rezultatele pe care le doreşti, nu de restul. Eşti 100% responsabil de ce ai în viaţa asta. Indiferent de ce fac ceilalţi, indiferent dacă există pe lumea asta oameni care au făcut bani cum numai ei ştiu, indiferent dacă sunt sportivi care au ajuns undeva mai uşor, tu dacă te axezi pe tine şi pe ce ai în cap, îţi vei croi drum printre ceilalţi şi vei şti că meriţi tot ceea ce ai, mulţumită orelor în care ai muncit, ai planificat, ai fost perseverent, ai amânat recompensa pentru ca într-un final să te bucuri de ea!


7. Setează-ţi un obiectiv şi concentrează-te asupra lui până îl obţii.

 

 Aici vorbim despre "Vizualizare". Atunci când te concentrezi asupra unui obiectiv, de fapt vizualizezi acel lucru. Îţi imaginezi cum ar fi după ce l-ai realizat. Cred că nu mai e un lucru nou, faptul că tot ce avem în viaţa noastră sau tot ce ne dorim, pleacă din mintea noastră.

    "Cu mintea noastră, construim lumea!" - Ghandi

La fel cum în sport, îţi imaginezi cum o să fii cel mai bun, te vizualizezi trecând linia de finish, urcând pe podium sau cum te ţii scai de adversar şi nu îl scapi din vedere. Îţi imaginezi cum vei reacţiona în momentele dificile, cum nu o să renunţi şi o să continui.



8. Nu da totul de la inceput

Pentru că aşa fac amatorii.

Nu ştiu dacă ai participat vreodată la un concurs, dar eu personal am luat startul de peste 100 de ori în competiţii de mountainbike, curse de şosea, ski de tură şi triathlon. Ce îţi pot spune cu siguranţă, este că la început, imediat după start, mare majoritate a oamenilor dau tot ce pot, iar după 2-3 km deja nu mai pot şi îi poţi culege de pe jos. Dacă suntem pe aceeaşi lungime de undă,  cred că eşti de acord cu mine că nu e bine să dai totul de la început decât dacă ştii că poţi continua toată cursa la acelaşi nivel sau alături de primii. Ce poţi face în schimb ? Poţi începe moderat şi cu cât trece timpul cu atât să îţi intri în ritm mai bine şi să devii mai entuziasmat cu fiecare concurent pe care îl depăşeşti. Pe mine mă încurajează faptul că prind oameni din urmă şi mă demoralizează atunci când încep să fiu prins din spate. Psihicul joacă un rol destul de important aici.

Aproape în tot paragraful de mai sus ţi-am descris startul unei competiţii de ciclism montan. Cred că în orice întreprinzi, în orice afacere, business sau cum vrei să îi spui, e bine să nu dai totul de la început, pentru că altfel, mai târziu ce mai poţi să dai ? Dacă toată energia ta şi toate resursele le-ai consumat în primii km, în primii paşi.

Sper că a fost o plăcere să citeşti acest articol, că ţi-a fost util şi sper că ai rămas cu minim o idee pe care să o aplici şi care să îţi fie de folos într-un fel !








joi, 31 iulie 2014

10,5 motive pentru care ar trebui sa citesti De la zero la campion !

De la zero la campion, aşa cum îţi vei da seama după ce o vei citi ... nu este doar o carte.

Însuşi titlul reprezintă o ţintă, un scop, un ideal care ne menţine trează nonstop motivaţia de a ne  depăşi pe noi înşine. Speranţa şi dorinţa de a deveni campioni este focul care ne ţine de cald în lunile de iarnă când suntem pe bicicletă la antrenament ori în sala de forţă, sunt cele care ne motivează să ne pregătim cu consistenţa şi precizia unui chinez bătrân, sunt cele care fac din acest sport o prioritate printre toate celelalte şi ne rearanjează viaţa, care nu ne lasă să renunţăm într-o cursă şi nu ne permit să abandonăm acest sport, deşi ne-am gândit de multe ori să o facem, mai ales în cursele foarte grele,  pentru că apoi după ce trecem linia de finish, să realizăm la ce prostii ne gândeam, iar peste o săptămână ne aşezăm din nou la start dornici să profităm de ocazie şi să ne încercăm şansa de a fi cei mai buni.

Cartea asta...e mai mult de-atât !

Dar nu trebuie să mă crezi pe mine, cred că ei îţi pot spune mai bine decât mine, despre ce înseamnă această carte -> Review - "De la zero la campion"

Iată ce beneficii ai dacă vom ajunge să ne întâlnim pe prima pagină a cărţii:

1. Înainte de toate, am considerat că e important să începem cu interiorul nostru. Cred puternic în spusele lui Ghandi - "Cu gândurile noastre construim lumea". Pentru că gândurile noastre determină vorbele şi acţiunile noastre. Ceea ce spunem şi ceea ce facem determină obiceiurile noastre, iar încet-încet ne dăm seama că ne creăm propria viaţă cu gândurile pe care ALEGEM să le avem. Ultima libertate a omului pe lumea asta când nu mai are nimic, sunt gândurile şi implicit atitudinea pe care o are. Înveţi că îţi poţi alege conştient gânduri care să te ajute să reuşeşti ceea ce îţi imaginezi.

2. Înveţi cum arată un plan de antrenament, cum să îţi faci şi tu unul personalizat, bazat pe nevoile tale, pe vârsta ta şi pe experienţa ta. Datorită faptului că suntem diferiţi, niciun plan de antrenament nu seamănă cu altul.


3. Ai la dispoziţie o unealtă care te va menţine concentrat pe ceea ce ai de făcut. E simplu de aplicat, te clădeşte mai organizat şi mai eficient. Partea bună e că poţi aplica această metodă în orice domeniu care necesită disciplină zilnică, indiferent că e sport, că e mâncatul unui fruct zilnic, jogging la 7 dimineaţa, învăţatul unei limbi străine sau orice alt obicei.

4.Înveţi ce şi cum să mănânci înainte de o competiţie.




5.Înveţi de ce refacerea e la fel de importantă ca antrenamentul şi cum să le îmbini împreună. Vei găsi 10 metode pentru refacere mai rapidă după efort.

6. Vei învăţa care sunt etapele de pregătire de-a lungul unui sezon, cu exemple de antrenament pentru fiecare etapă în parte şi care e ordinea lor până la vârful de forma pe care ni-l dorim cu toţii.

7. Descoperi mici secrete ale ciclismului care pot face diferenţa pentru tine.

8. Afli care e ...

9. Dacă ţi se pare un mister cum să îţi găseşti poziţia corectă pe bicicletă, în carte vei găsi paşii pentru a-ţi seta singur poziţia corectă pe bicicletă şi vei putea face asta oricând, de unul singur. Afli de ce e importantă o poziţie corectă şi ce influenţă are asupra ta.

10. Afli direct de la cei mai buni sportivi din ţară care e secretul care face diferenţa între ei şi restul majorităţii, cum şi cât se antrenează, ce îi motivează şi ce sfaturi au pentru tine.  După aceste interviuri vei putea urmări o sinteză a răspunsurilor din care reies principalele trăsături şi caracteristici ale sportivului ideal.



10,5. Cel mai mare beneficiu este că ai la îndemâna toate aceste informaţii, pe care le-am prezentat mai sus, la dispoziţia ta, în 2-3 ore cât durează să citeşti cele 160 de pagini. Consider că timpul tău e important, tocmai de aceea îţi ofer acest "curier" cu 2 coperţi care însumează experienţa mea de 6 ani cu toate strategiile şi tehnicile pe care le-am testat şi am văzut că funcţionează.

Preţul cărţii este de 50 de lei şi o poţi comanda printr-un mail la comrace93@yahoo.com  sau printr-un mesaj pe pagina de facebook : De la zero la campion

Mai multe despre carte poti afla aici : http://simpleserggio.blogspot.ro/2014/01/doc_25.html

Îţi mulţumesc că mă citeşti !

Sergiu,

luni, 30 iunie 2014

Un weekend, 2 concursuri, 2 podiumuri.

Asa cum spune si titlul, ingredientele acestui sfarsit de saptamana au fost cele doua concursuri Moneasa Mtb Maraton si Cupa Concordia. Initial, imi parea rau cand am auzit ca sunt organizate in acelasi weekend, dar entuziasmul mi-a revenit cand am aflat ca sunt organizate in 2 zile diferite.

La start s-au aliniat cateva nume de calibru, printre care : Marton Blaszo, Wouter Cleppe, Logigan Lucian, Madaras Atila si Elisei Miron ( castigatorul de anul trecut ). Dupa start, am rulat cativa km impreuna, dupa care elitele au inceput sa prinda avans, iar eu am ales sa imi pastrez resursele pentru a 2-a zi, cand urma o noua zi de concurs.

Daca anul trecut, Moneasa a fost cel mai greu concurs al anului, datorita cantitatii de noroi si implicit a zonelor nenumarate de push-bike, a fost si cea mai mare victorie pentru mine (fizica cat si psihica ), fiind pentru prima oara castigator la maraton, anul acesta a fost concursul cel mai reusit. Mi-a placut foarte mult ca vremea a tinut cu noi, iar spre deosebire de anul trecut, am impins maxim 20 de metri in tot concursul. Stiam deja la ce sa ma astept, nu mi-am mai luat teapa sa cred ca e gata si de fapt sa mai urmeze 15 km de urcare si pushbike. De data asta am prevazut, m-am alimentat corespunzator cu batoane, geluri si un shot  ISOSTAR, iar in ultimii 15 km, de data asta ma astepta o urcare grea, sustinuta, dar care a fost pe placul meu.



Am continuat aproape toata cursa impreuna cu Cristi Jidovu si m-am simtit foarte bine. La un moment dat lui Cristi ii parea rau ca nu are telefonul la el sa isi faca un selfie' :)). Am parcurs impreuna un traseu foarte fain, pe care l-am gustat mult mai bine decat anul trecut. Pana la un moment dat, cand pe o coborare, Cristi rateaza marcaju si continua sa coboare prin feriga verde si deasa. Eu observ marcajul si incep sa strig si sa fluier dupa el, imi dau seama ca m-a auzit. Eram ca doi ciobani, auzeam doar sunete unu de la altu. Dupa care am continuat si ma asteptam sa ma prinda din urma sa continuam impreuna, dar nu a mai venit.

A venit ultimul punct de alimentare dupa care in fata urma urcarea de 12 km de care va spuneam mai sus.

O parte amuzanta, a fost atunci cand am incetat sa fredonez melodii si am inceput sa vorbesc in gand cu mine insumi. Eu intrebam, eu raspundeam si era ceva de genul:

"-Mai e multa urcare ?
- Pai ?
- Aaa nu, vroiam numa sa stiu, sa nu crezi ca vroiam altceva."

sau

"Hai ma, cata urcare mai e ? O sa zica lumea dupa concurs ca ati pus "urcari" cu nesimtire si nu faceti impresie buna ".

sau

"-Sa ma uit in spate sa vad daca e cineva ? Las ca ma uit cand ajung in varf, daca nu e nimeni, inseamna ca e groasa treaba.
- ( dupa ce intorc capu ) E groasa, dai inainte  !!"


Pe mine ma amuzau tare, nu stiu daca si pe voi, dar cei 12 km au trecut repede- repejor si au urmat inca 3 de coborare faina spre victorie ! In varf, l-am intalnit din nou pe Corado si i-am spus acelasi lucru care i l-am spus si anul trecut, dar nu va zic ce, intrebati-l pe el.






Ajuns la finish, dupa 3 ore si 55 de minute, pe locul 5 la general, dupa cele 4 elite si primul la categoria de varsta. Bucuros, satisfacut dupa un asa traseu, dar si mai fericit dupa baia la strand imediat dupa finish ( de cand visam sa fac asta ). Castigatorul cursei a fost Marton, urmat de Lucian si Atila. Din pacate Cleppe a avut un mic accident, iar din cate am inteles inainte de aceasta, avea un avans de 10 minute fata de locul 2, inca din primii 30 de km. Cam mare diferenta, dar zvonurile sunt zvonuri.


Inchei prin aceasta fotografie reusita in care am ridicat pentru prima oara pe podium, cartea "De la zero la campion".






Va recomand sa veniti la moneasa, veti intalni organizatori foarte prietenosi, un complex care va sta la dispozitie sa va creati un weekend foarte placut si mai ales un traseu deosebit si antrenant asa cum v-am prezentat.



A 2-a zi, duminica, ne-a gasit la startul celei de-a 4 etape din circuitul West Bike Tour despre care puteti afla mai multe aici : West Bike Tour., organizat de clubul Racing Bike Pro Arad.





Ce stiu sigur despre acest concurs, asa cum iti poti da seama din imagine:  este cel mai vechi concurs din tara. Da, concursurile de mtb au inceput in Banat ! A 18-a editie a cupei concordia, "majoratul", a avut loc multumita fratilor Rosu care au reusit sa mobilizeze voluntarii si au pus multa pasiune amenajand un traseu in lungime de 5,5 Km si diferenta de nivel de 205 m in Localitatea Tapia (langa Lugoj.  Asa cum am spus, pasiunea este ceea ce defineste acest concurs, altfel nu-mi explic atata munca. 



Un traseu amenajat cu rampe, contrapante, sarituri, urcari abrupte sau stranse in S-uri, coborari de viteza prin canioane si mici vai. Abea aveai timp sa iei un strop de apa din bidon sa iti umezesti un pic gatul si din nou trebuia sa te tii bine de ghidon si in acelasi timp si de frane. 

Aplauzele si incurajarile nu au lipsit de pe margine, nici blitz-urile.





Din pacate nu am reusit sa mai prind evadatul din prima tura ( Pantani ), dar podiumul arata destul de bine pentru echipa Racing Bike Pro.
 






Pentru a face fata la 2 competitii cumuland 80 de km, m-am alimentat cu produsele isostar si m-am bucurat de o refacere musculara optima multumita jambierelor si quad-urilor compressport, 2 brand-uri pe care le reprezint si le folosesc. Pentru detalii referitoare la aceste produse nu ezitati sa ma contactati pe privat.

Din fericire, la cele 2 concursuri, nu am facut nicio pana si nu a fost nevoie sa folosesc pompa cu CO2 oferita de Bike Nature . ro, totodata ochelarii Ryders Interx Gloss mi-au protejat ochii de crengi, pietre, praf sau musculite nedorite, ajutandu-ma sa vad cat mai bine calea spre finish.

Toate acestea au fost posibile multumita Racing Bike Pro ! Multumesc Rica, un camarad si un sofer de incredere, multumesc Iulian pentru companie si ...


Tie, iti multumesc ca ma citesti !


marți, 24 iunie 2014

Cel mai mare regret la Maratonul Zimbrilor ...

Cea mai mare frustare la acest maraton, a fost ca nu am vazut niciun zimbru.
 Am trecut pe langa rezervatie, pe niste drumuri foarte faine de tara, in timp ce nu imi venea sa cred ca eu sunt cel care conduce cursa de 75 de km, dar vestitele animale proaspat sosite in rezervatia naturala prin proiectul "Rewilding Europe", stateau bine ascunse.

Incep sa ma obisnuiesc tot mai mult, desi nu credeam ca o sa trec vreodata la traseele lungi, nu credeam ca o sa iau startul vreodata la o proba de peste 60 de km.

Ma gandeam, ce sa caut eu acolo, sa ma chinui 5 ore pe bicicleta, nu mai e placere, nu mai e nimic, la 50 de km e totul. Adevarul e ca nu simti cum trec cele 5 ore :) e aceeasi placere de la traseul de 50 de km, dar dureaza mai mult. Poate asa a fost doar la acest maraton, poate a fost datorita traseului foarte antrenant si privelistilor. Un singur lucru ma incurca, iar daca aveti solutia la el, va rog sa imi dezvaluiti secretul. E vorba de  chain-stuck, cred ca toti stim despre ce e vorba. Apare datorita noroiului acumulat pe lant, mai nasol e ca sincronizarea e perfecta si apare exact atunci cand esti obosit, cand abea te chinui sa stai pe bicicleta, mai  ales ca poate esti la deal si tragi acolo cum poti tu mai bine pana in varf sa ramai pe bicicleta si atunci se blocheaza lantul. Dupa ce s-a blocat prima oara, fi sigur ca vor mai urma si alte "blocari" dinastea.

Chiar ma gandeam, "mama daca as avea tot timpul lantul la fel cum e la start", multe probleme ar disparea. Banuiesc ca solutia e XX1. O sa va spun cand o sa incerc.


Foto: Edith Susany


Referitor la concurs, asa cum v-am spus,  incepand de dimineata ma asteptam sa fie frumos traseul. Chiar si dupa start, in timp ce rulam ii spuneam lui George, ca ma astept sa fie fain traseul. Eram entuziasmat si aveam asteptari de la 75 de km, prin rezervatie naturala.

Ar putea sa dea arabii toate miliardele de euro, sa aduca pamant de unde vor ei si tot nu ar avea ce zone si ce privelisti am avut noi la Tarcu Marathon :) Nu mai alergati prin alte tari sa vizitati, ca asa cum spune George uneori la antrenamente : "Nu iti ajunge o viata sa vezi tot Banatul Montan !" ce sa mai spunem de tara noastra.

Revenind,  vremea a fost perfecta, un pic soare, dar nu foarte cald, traseul in mare parte uscat, pacat cu baltile de noroi. Oamenii din punctele de alimentare un pic surprinsi cand am ajuns, asta e, riscurile cand esti printre primii. Gasesti sticlele de apa nedesfacute, oamenii nu sunt pregatiti sa iti noteze numarul, etc.

Vreau sa il felicit pe Peque Roberto, care a deschis traseul la un moment dat. Nici nu si-a dat seama, dar acest junior, participand la tura scurta, ne-a depasit pe toti si a fost primul care a deschis traseul. Cred ca a fost prima oara cand a patit asta :) Mi-a placut energia lui cu care pedala cand a trecut pe langa mine. Cu siguranta ca si-a dorit foarte mult sa castige cursa de 35 de km.

Va avertizez ca daca cititi cartea "De la zero la campion ", s-ar putea sa patiti sa deveniti ca si el.
Mare grija ! ca nu-i de gluma.

A fost maratonul Tarcu, am participat a 3-a oara la acest concurs, pentru prima oara la maraton. Rezultatul este discutabil si nu vreau sa deschid subiectul aici. Ma bucur doar ca Alin Ciula este un om binevoitor care reuseste sa se descurce in situatii critice astfel incat toata lumea sa fie multumita !

Urmeaza un weekend de foc  ! Tine-ti aproape !

vineri, 30 mai 2014

365 - Un sezon de mountainbike !

Sunt bucuros că mi-am îndeplinit un vis şi în final iţi pot prezenta un proiect la care lucrez de aproape 2 ani. Este vorba de documentarul "365 - Un sezon de mountainbike". După o perioadă în care am visat la el, apoi l-am pus pe hârtie, au urmat 365 de zile de filmări şi aproape încă pe atât de montat şi editat, pentru că tu să poţi să apeşi pe butonul Play acum.:)



Totul a început în urmă cu 2 ani, când şi-au făcut apariţia primele idei, despre cum ar fi să fac un astfel de film, cum aş lega tot, ce aş vrea să prezint, cum l-aş promova. M-am tot gândit şi am tot reflectat până la un moment dat, care a fost momentul decisiv. Acest moment a fost în dimineaţa unui concurs, e vorba de ultima ediţie a Maros Maraton din 2012. M-am trezit la ora 4 dimineaţa şi am început să mă tot gândesc şi să îmi imaginez cum ar fi. Visam cu ochii deschişi şi cu un zâmbet plin de entuziasm, în timp ce eram întins pe podea. Atunci am realizat că trebuie neapărat să fac filmul ăsta. În următoarea perioadă, i-am spus şi tatălui meu ce vreau să fac, iar el a fost primul "sponsor" care a susţinut ideea mea, cumpărându-mi o cameră GoPro hero 2. Aveam o viziune şi o cameră în braţe. Am mai avut nevoie de un plan bine pus la punct pe hârtie, o voinţă incredibilă şi o echipă de oameni care au fost prietenii mei: George Popovici, Aurelian Raducanu, Marian Manole, Balkus Dan, Irimia Alin şi alţi cunoscuţi care au participat la realizarea lui. Jos pălăria pentru voi! De unul singur nu aş fi reuşit.

Să vă spun acum despre ce e vorba.
Ce reprezintă acest documentar 365- Un sezon de mtb?

Pe scurt, reprezintă un an din viaţa mea, 2013 mai exact. L-am realizat în primul rând pentru mine, ca să îmi aduc aminte mai târziu cam cum arăta viaţa mea la 20 de ani. În al doilea rând l-am făcut pentru tine cel care îl vei viziona în următoarele 2 ore şi câteva minute:) şi vreau să îţi mulţumesc pentru asta!

Am încercat să surprind în acest documentar toate etapele pregătirii unui sezon de mountainbike. De la zero la... înapoi la zero! Adică un an întreg, din iarnă până în iarna, 365 de zile.
Practic, acest documentar reprezintă montarea pe sticla a cărţii "De la zero la campion". Dacă nu ai aflat încă despre ea, te invit să o faci acum aici "De la zero la campion " 

Înainte să te las să îl vizionezi, vreau să mulţumesc părinţilor mei, apoi sponsorilor: Racing Bike Pro , Bike Nature , Isostar , Compressport, Gopro, Maros Sport Tyr sport Romania , sălii de fitness Amore Mio Fitness si tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui documentar.

Acum îi poţi da Play :)




365 - Un sezon de mountainbike from Paraschivu Sergiu on Vimeo.




duminică, 25 mai 2014

Hattrick la Pestera Romanesti

Cel mai frumos mod de a incununa acest weekend, printr-un hattrick: a 3-a victorie consecutiva, de data aceasta la Romanesti West Bike Tour.


Sunt bucuros ca pot sa scriu acum acest race-report dupa cursa de astazi, de obicei ajung acasa la 12 noaptea dupa un concurs. De data aceasta a fost unul aproape de casa si mai mult organizat de oameni dragi mie. Asadar, felicitam echipa organizatorica : Alin Rosu, Cosmin Rosu, Stefan Rogoz alaturi de toti oamenii care au luat parte la organizarea acestui concurs, aflat la prima editie, dar care consta in a 2-a etapa din circuitul West Bike Tour, mai multe detalii despre acest circuit puteti afla aici : West Bike tour.


Se pare ca noroiul s-a tinut scai de noi si la acest concurs, desi aveam sperante si planuri ca vom concura pe uscat dupa soarele din ultimele zile. Din pacate o ploaie puternica din ultimele zile a avut girja sa ude bine de tot traseul, dar asta nu a fost o problema asa mare.


Inca de la start, am vazut ca desi era umed, au fost destule urcari unde nu a fost nevoie sa ma dau jos si chiar imi placeau zonele de viteza cu balti si crengi pline cu apa care te racoreau.


In scurt timp eram ud leoarca, dar si in fruntea cursei si aveam de gand sa nu las noroiul sa imi stea in cale. Am reusit sa-l fentez pe iarba, mai pe margine, mai pe langa ea unde era lutos si am incheiat optimist primul tur. Insa odata ce am intrat in al doilea, am realizat ca cele peste 200 de roti care trecusera inainte, au avut un cuvant de spus in calitatea traseului, pe langa oboseala acumulata si noroiul pe lant. Am fost nevoit sa fac mai mult push-bike, iar urcarile din primul tur nu le mai urcam in sa, ci alergand pe langa bicicleta.


Pentru mine a fost o cursa solitara, la fel ca si la Cozia, inca de la inceput am reusit sa impun ritmul si am continuat de unul singur cei 40 de km cu o diferenta de nivel de aprox 1200 m.

Singurele probleme au fost chain-stuck si cam atat. Derapajele pe noroi au fost un deliciu cu adrenalina si emotii, iar trecerile prin rau au fost ca o oaza in desert pentru transmisia mea, apareau exact cand trebuia. Ar fi fost mult mai dificil sa termin cursa fara aceste sesiuni de "bike-wash".



Sunt bucuros ca am castigat, dupa 3 ore si 2 minute cu un avans de 5 minute fata de locul 2. Am reusit din nou sa umplem masina de premii, Rica reusind sa ocupe pozitia 2 la peste 40 de ani si locul 4 la general, iar George locul 3 la Elite.

Racing Bike Pro, pe langa echipa si magazinul si service-ul pe care il administreaza, continua acum un proiect ambitios si foarte prielnic pentru partea de vest a tarii prin acest maraton de maratoane.  Multumesc echipei si multumesc Isostar, Compressport si Bike Nature.

PS: Sunt convins ca 95 % dintre cei care au citit acest post pana aici, nu o sa imi citeasca cartea, nu o sa investeasca in ei prea mult, nu o sa faca ceva ca sa aiba alte rezultate, pentru ca e mai lejer asa. Si ii inteleg.  Insa daca tu faci parte din cei 5%, te invit sa imi citesti cartea : De la zero la campion !

Multumesc...

marți, 20 mai 2014

Victorie din nou la Cozia Mtb !

Daca anul trecut, a fost o victorie norocoasa datorita faptului ca au fost rataciri, anul asta am vrut sa nu mai las niciun dubiu si am reusit sa castig din nou Maratonul de la Cozia.

Sa va povestesc putin ...

Initial, tinand cont de vremea din ultimele zile, nu aveam de gand sa particip, gandindu-ma ca multe dintre urcari le voi face pe langa bicicleta, iar in 1600 de metri diferenta de nivel, de-a lungul a 55 de km, aveam parte de suficiente urcari.
Pana la urma prognozele aratau favorabile in ultimele 2 zile inainte de cursa si am ales sa participam, impreuna cu George si Rica. Dupa o noapte petrecuta la conacul lui George chiar din localitatea Calimanesti, la ora 10 se anunta startul.

Traseul a inceput direct in urcare, iar in primii 2-3 km deja impingeam la ea, dar stiam de la organizatori care au avut grija sa ne prezinte traseul, ca nu sunt decat putine portiuni de pushbike, asa a si fost. Dupa 2-3 zone scurte de push-bike, am crescut putin ritmul si m-am gasit in fruntea cursei. Cred ca a fost pentru prima oara cand am condus o cursa aproape de la inceput pana la final. In spatele meu destul de aproape, pana pe la km 20 era tot Andrei, de care am prins avansul decisiv pe o urcare lunga si sustinuta, inainte de punctul de alimentare.

E un lucru interesant sa fi primul care descopera traseul, dar sunt si parti negative, pentru ca nu ai dupa cine sa te iei in zonele unde nu vezi marcaj, din fericire a fost un singur moment de genul asta. Un fapt care m-a amuzat, a fost ca i-am surprins pe unii asistenti care trebuiau sa ma directioneze, jucand table. Ce sa fac si eu, m-am grabit cat am putut, ii inteleg si pe ei, probabil ca s-au plictisit asteptand.

Cu cat ma apropiam mai mult de final, cu atat cresteau temerile ca voi fi prins din urma. Adevarul e ca am ramas cu sechele, dupa cateva intamplari cum ar fi: pierderea victoriei la Banat maraton 2011 in ultimii 3 km, la Concordia in 2013 si alte concursuri unde spre final am fost prins din urma. De data aceasta am reusit sa stapanesc aceasta frica de a fi prins din urma, iar  secretul victoriei il puteti afla in capitolul "Pilula magica" din cartea " De la zero la campion ". Se pare ca da rezultate in cazul meu.

Stiam ca traseul competitiei se incheie cu 5 km de asfalt, iar pe o coborare faina pe un drum forestier, care semana cu finalul cursei de anul trecut, am inceput sa fortez mai mult, cu gandul ca nu mai e mult pana la final. Neavand kilometraj nu stiam, ca eu de fapt mai am vreo 15 km pana la final, nicidecum 5. Dupa coborarea pe forestier a urmat o urcare abrupta pe asfalt, unde am avut o senzatie noua in picioare pentru mine si anume crampe,peste tot pe ambele picioare. Aveam crampe si unde nu credeam ca am muschi.

Atunci am fost putin demoralizat. Am crezut ca iarasi se adevereste temerea mea si proverbul :"de ce ti-e frica nu scapi".  Am inceput cu niste pumni in picioare, iar apoi mi-am amintit o vorba a unui prieten, care spunea ca atunci cand ai crampe sa continui sa pedalezi la o cadenta mare pana trec crampele. De ales oricum nu aveam, asa ca am pedalat. Nu stiam daca o sa mi se blocheze muschii de tot sau daca o sa aiba efect solutia prietenului meu. Spre mare mea surprindere a avut efect. In 2-3 minute una cate una, am scapat de crampe si am dat de rampe tot una cate una si ma intrebam unde e asfaltul plat de 5 km pana la final?

Pe portiunile acestea a fost al doilea moment demoralizator, cand dupa 2-3 urcari scurte dar abrupte ajungeam intr-un varf de unde vedeam foarte bine ca mai este inca un varf adica o alta urcare si dupa ce o faceam si pe aceea, ghici ce ? Mai urma inca una. Dar ma ambitionam si mai mult, folosind pilula magica, asa cum v-am spus, iar in cele din urma m-am impacat cu gandul si m-am gandit ca indiferent cati km mai sunt, daca eu imi mentin ritmul meu, la un moment dat tot se termina. Trebuie sa se termine. Apropo, aceasta e de fapt si o lectie care se aplica in orice domeniu, dar sa revenim la ale noastre. Dupa ultima coborare cu noroi unde abea stateam pe bicicleta, la propriu, pentru ca saream intr-una, iar pantofii nu intrau in pedale, intr-un final am ajuns la cei 5 km de asfalt si eram bucuros ca ma indreptam spre o noua victorie, dar in acelasi timp mi-am amintit ca o cursa nu e gata pana nu treci linia de sosire (alta lectie) si din nou m-am gandit: daca ma prind astia din urma ? Si am dat din pedale cum am stiut eu mai bine, pana am vazut multa lume si trambite. Atunci am fost sigur ca sunt castigator.



Am terminat concursul cu un timp de 3 ore 23 cu un avans de 10 minute fata de locul 2.
Pe langa toate beneficiile acestui sport, toate placerile si satisfactiile, am descoperit inca odata ce gust deosebit are ... mancarea, dupa un concurs sau cum te bucuri de un dus dupa concurs sau de 10 minute intins pe o canapea moale cu gandul ca ai facut o treaba buna si esti multumit de tine. Pentru aceste momente ridic un pahar din vinul castigat cu greu la Maratonul Coziei !



Ca toate acestea sa fie posibile si pentru momente viitoare si mai frumoase, multumesc echipei Racing Bike Pro care a fost reprezentata la acest concurs de Andrei Pop, Dirlea Alexandra si subsemnatul, toti 3 clasandu-ne pe locul 1 la categoriile de varsta. Nu are rost sa mai spun ca un rol decisiv a fost jucat de nutritia mea, pentru care multumesc Isostar, nu ezitati sa incercati noul gel Isostar neutral. O refacere foarte buna am avut datorita echipamentelor Compressport. Multumesc BikeNature.ro

Pedalam in Romania, si asta ne ocupa tot timpul !

duminică, 11 mai 2014

Thassos Road & Mtb Cup



Imi place sa numesc tot ceea ce se intampla anual in insula Thassos, un mini cantonament, pentru ca e vorba de 2 curse iar pe langa cele 2 zile de concurs inca 2 de antrenament, cel putin asa a fost pentru noi.

Am avut ocazia si anul acesta sa merg si sa particip pentru a 3-a oara in Thassos, echipat mult mai bine fata de anii anteriori cand participam cu aceeasi bicicleta Focus si la cursa de sosea si la mtb. Anul acesta am pus in sfarsit o cursiera pe sosea care se ridica putin la asteptarile competitiei. Pentru aceasta ocazie, de a vedea inca odata insula ii sunt recunoscator lui Rica care a avut grija sa ajungem cu bine.

Pe insula am fost intampinati de cei doi organizatori Yanis Reizis si Nikos Kitrinos, la care ne-am si cazat. Niste oameni deosebiti, care stiu ce inseamna ospitalitatea. Ce am observat imediat la ei, o calitate de admirat, este calmul cu care actioneaza, se comporta si discuta in momente critice, cum ar fi seara dinainte de concurs, dimineata sau chiar in timpul activitatilor sportive cand ne-am astepta si suntem obisnuiti sa vedem oameni stresati, agitati cu care nu poti schimba o vorba.

Ei sunt cei care au organizat a 10-a editie a Thassos Road & Mtb Cup, pe langa concursul de alergare montana sau cel de ultramarathon de 120 de km pe bicicleta, care anul acesta nu s-a mai tinut din cauza numarului redus de participanti.

Impreuna cu G. Popovici si Rica, ne-am inscris toti trei la cele 2 probe: sosea si mtb. Asa cum probabil stiti, proba de sosea reprezenta turul frumoasei insule Thassos, cumuland 95 de km, dar cursa efectiva, batalia, s-a dat doar pe ultimii 40 de km, primii 55 au fost la un ritm lejer in spatele masinii de asistenta.



Aveam mici emotii cu noua bicicleta, imi era teama sa nu fac vreo pana, care la ritmul acela din timpul concursului, m-ar fi scos din joc. Vroiam sa iasa totul cat mai bine, ca orice sportiv care ia startul intr-o competitie si am fost bucuros sa vad ca dupa start am ramas in plutonul fruntas, spre deosebire de ceilalti ani, in care abea ma agatam de al treilea pluton. De data asta am reusit sa fiu alaturi de fruntasi care erau : George, Ulisse, Alex Ciocan, Filip de la Giant, Basso si castigatorul de anul trecut, un bulgar. Nu mai punem la socoteala evadatii, inca de la inceput, Petrache si Stancu care au mentinut diferenta pana la final, reusind sa termine cursa, castigator fiind Marius.

In plutonul nostru, lucrurile decurgeau binisor pana la un atac a lui Alex, cand eu si cu George am ramas putin in urma fiind nevoiti apoi sa fortam ca sa ii prindem din nou. Stiam ca daca nu ii prindem atunci era gata joaca. Cu eforturi mari, am reusit sa fim din nou in plutonul lor si sa mai continuam cativa km pana cand s-a intamplat inevitabilul. Basso, un catarator foarte bun, ataca pe una dintre urcarile lungi si intinde tot plutonul. Toti trageau dar in afara de Filip nimeni nu s-a tinut de el. Primul pe care l-am recuperat din urma a fost Ulisse, dupa care am format un mic pluton de 3, iar in fata era bulgarul si Alex in departare. Pozitiile noastre s-au determinat la sprintul final, unde spre surprinderea mea dupa ultima curba, ce sa vezi, exact pe linia de finish era o masina care a sters orice plan si pofta de finish-sprint. George a sprintat totusi si a ocupat locul 3 la categorie, dupa Petrache si Marius, iar eu pe 4 si 9 la general.

O cursa foarte frumoasa pe unul din cele mai deosebite trasee, care a trezit putin pofta de concursuri de sosea.
Dupa o masa copioasa multumita mamei lui Rica, am inceput sa ne pregatim pentru a 2-a zi, cu un masaj si alte metode de refacere, fiecare cu ale lui.




          La startul celei de-a doua competitii, ne asteptau 60 de km cu 1850 diferenta de nivel pe drumurile de padure ale insulei, cu coborari foarte tehnice pe pietre, prin cariera de marmura, prin rauri si pe unul din cele mai inalte varfuri ale insulei. Am reusit si aici sa ma tin in primii km de Maus, dupa care s-a distantat usor-usor si  a ajuns la final pe locul 3 la general.
 Pe una dintre coborari am scapat bidonul de apa din suport, iar cand m-am intors sa il recuperez am constatat ca avea capacul spart, dar in lipsa de alta sursa de apa, l-am pastrat si astfel am descoperit cea mai buna metoda de a te racori pe picioare in timp ce pedalezi. Am fost mirat sa vad ca dupa coborari cu zdruncinaturi, hopuri si toate cele, inca mai aveam apa in el.


Nici aici nu am scapat de crampe, la gambe aveam jambierele compressport, dar in partea superioara si-au facut aparitia la qvadricepsi si bicepsi femurali, spre finalul cursei. Nu a mai durat mult si pe una dintre coborari a aparut si George din spate, iar de acolo am continuat impreuna pana nu am mai putut sa fortez la ritmul lui. Cu cat ne apropiam mai mult de finish, cu atat el se simtea tot mai bine. Dupa ce m-a lasat in urma, l-a prins pe concurentul din fata noastra, iar in fata avea in vizor locul 3 de la categoria noastra. Nu a mai apucat pentru ca s-a terminat cursa, se apropiase pana la 10 secunde in spate si tot 10 secunde de podium. Sigur l-ar fi prins si pe el daca nu s-ar fi incheiat cursa. Astfel George a terminat pe 4, iar eu pe 5 la categorie si tot 9 la general din peste 250 de concurenti.



Mi-a placut foarte mult si cursa de mtb, de data asta confortul si-a spus cuvantul cu noul Lefty si echipat corespunzator. In anii anteriori, la cursa de mtb, dupa primele coborari eram deja demoralizat de durerea de brate.

Asadar v-am povestit cate putin din cele 2 curse, va recomand sa mergeti, cel putin o data pe an. E o experienta foarte frumoasa sa participati la fiecare cursa in parte. Va recomand sa beneficiati si de ospitalitatea celor 2 organizatori Yannis si Nikos care detin si 2 pensiuni : Velo Studio si Pension Ageri.

Pentru acest mini cantonament si pentru ca totul a decurs bine, multumesc echipei Racing Bike Pro, noului partener Bike Nature si multumesc pentru jambierele Compressport care m-au ajutat sa ma refac cat mai bine intre cele 2 curse.

Cam atat din Thassos, sa ne vedem cu bine la Cozia Maraton ! Spor !