European Championships XCO 2011 Dohňany

Ultima cursa din an

Duminica trecuta am participat la Aliencycling Maraton, de la Zalau, unde am "sarbatorit" sfarsitul sezonului, dar nu cu sampanie si vin, ci cu Coldrex si ACC, pentru ca drept consecinte a virozelor din ultima vreme, eu si George am cazut prada racelii.
Asta a fost si cauza caruia ne-am mutat la 30 km de la 50, ne-am gandit ca din 2 rele, cea mai mica e mai ok.
Cand sunteti raciti, NU concurati ! Sunt cateva consecinte nu prea convenabile, daca nu ascultati de medic.

Cu toate astea nu m-am putut abtine, iar dupa start am ramas o perioada cu cei fruntasi, dupa care constrans de puls, care nu scadea sub 200, a trebuit sa o las mai moale. M-a uimit si pe mine pulsul asta, dar cred ca e rezultatul neantrenamentului de o luna si a racelii.

De aici in colo, restul cursei m-am luptat cu pulsul sa-l tin tot mai jos in timp ce admiram peisajele superbe, ale unei zile de octombrie in elementul ei : cu covorul tipic multicolor peste radacinile ude, cu ceata din varf care te trimitea direct intr-o lume de basm si in acelasi timp simteai racoarea.

A fost un concurs frumos, a meritat sa mergem pana la Zalau , desi seara dinainte cam regretam, si drum lung si traseu scurt, si racit, ce caut eu aici ?

Cu toate acestea, cazarea impecabila la Vila President (recomand), masa copioasa la King, traseul deosebit si organizatorii caldurosi au avut grija sa avem parte de o sedere placuta.
La concurs am obtinut locul 2, cu un puls mediu de speriat, 188 desi nu am fortat aproape deloc.

Acum imi refac fortele si cat de curand voi incepe antrenamentul pentru sezonul viitor.
La final un videoclip de la start.(ca sa nu va plictisiti dati direct la minutul 9 ). Toate cele bune si sa fiti cat de cuminti vreti voi ! Arrivederci !

1999/2009 Best of Remi Gaillard.

De final de sezon.

Frumos a fost ! Acum urmeaza sezonul de iarna care sper sa fie la fel de plin (o sa fie, dar cu teme la scoala).
Cat despre sezonul de mtb, a fost o vara plina de concursuri, uneori chiar 2-3 intr-un weekend, ceea ce e bine pentru toti. Ciclismul devine din ce in ce mai cunoscut si incet ne apropiem de ceea ce vedem in alte tari.

Personal, calendarul meu a cuprins cam 25 de concursuri din care am reusit sa particip la 18 dintre ele, unele le-am ratat din motive de sanatate, altele din cauza ca participam in alta parte sau din alte motive..
Retrospectiva este ca, din 18 concursuri la care am luat parte, am reusit sa obtin 13 podiumuri (numarul meu norocos)

.Au fost concursuri la care am participat pentru prima oara cum ar fi : Prima evadare, Defileul Jiului, Tarcu maraton, DHS maraton, Baia Mare , Tusnad maraton, Predeal Trophy,Dracula Bike Fest, Nationalele de maraton si Geiger unde n-am fost de 2 ani. Au fost concursuri din care am ramas doar cu experienta si invataturi care imi vor fi utile in viitor.

Au fost concursuri unde ma intrebam de ce fac eu sportul asta ? Cand as putea sta acasa, jucand CS ca alti copii. De vreo 2 ori m-am gandit sa abandonez, la unele aproape plangeam de frig sau durere, sau amandoua. Probabil va ganditi acum, chiar n-am altceva de facut ?

Chiar nu regret nimic. Pentru ca dupa fiecare cursa, care credeam ca e cea mai grea de pana acum, cand ajungeam in haine curate dupa dus, eram bucuros si multumit ca am trecut si prin asta si ma gandeam ca poate, totusi revin si la anul.

Alteori eram bucuros conducand cursa, ca apoi sa vina cel de pe locul 2 sa-mi dea o "palma" sa ma trezesc. Uneori am pierdut locul 1 la 1 secunda, alteori la 10 secunde, 40 de secunde, 2 minute si tot asa.

Dar au fost si curse in care ii multumeam lui Dumnezeu ca ma aflu in locul acela, facand acest sport

Au fost curse care au facut diferenta fata de restul, curse in care emotiile si adrenalina erau in meniu.

Astazi am facut adunarile, iar statisticile arata ca am petrecut peste 240 de ore pe bicicleta si am parcurs peste 4300 de km. Pentru anul viitor obiectivul este sa dublez numarul de ore.

Dintre 4 obiective ale sezonului mi-am indeplinit 1, la Medias, iar la BMM am fost aproape la cateva secunde, la Maros am reusit doar un loc 3 fata de ce imi propusesem,  la nationalele de XCO am facut o gafa, iar la cele de maraton am obtinut doar locul 4, destul de aproape de bronz, ceea ce n-ar fi fost deloc greu, dar atat s-a putut.

Drept "petrecere", voi participa weekend-ul viitor la Zalau cu extraterestrii.

Nu in ultimul rand, vreau sa multumesc sponsorului Maros Sport , echipei Team Maros si mecanicului meu, domnul Dani, care impreuna au facut ca totul sa fie posibil si fara de care acest sezon nu ar fi fost la fel de plin si frumos.

Multumesc !

Am atasat pentru voi , trailerul la unul din cele mai interesante filme cu mtb la care m-am uitat. Recomandabil sa vedeti filmul, HD.





Ne vedem la Zalau.

Prima zapada la nationale.

Asa cum spuneam in postarea anterioara, cu usoara nostalgie, week-endul acesta s-a incheiat oficial sezonul competitional de mtb 2011 pentru mine. Odata cu incheierea sezonului, am prins si prima ninsoare. Ieri participam impreuna cu George la nationalele de maraton, organizate la Campul Cetatii, langa Sovata.

Pentru mine au fost 2 ture a cate 33 de km, cu o diferenta totala de nivel de aproximativ 1500 m. Unul din cele mai usoare trasee pe care am mers, foarte favorabil soselarilor. Chiar si asa, a fost unul din cele mai dure concursuri la care am fost. Cel mai puternic adversar pentru toti dintre noi, a fost chiar Frigul. Temperatura scazuta si ploaia usoara au fost ingredientele care ne-au facut viata mai grea.

Dupa o urcare de 17 km, in varf te astepta ninsoare si 0 grade, iar apoi o coborare de 15 km unde daca nu erai echipat corespunzator, puteai avea mari probleme. In cazul meu, ar fi fost primul abandon, daca Georgianu' nu m-ar fi avertizat ce ma astepta. Chiar inainte de plecare, in fata blocului a insistat sa-mi iau echipament lung si manusi. Am tratat putin superficial, dar l-am ascultat, ca apoi in timpul cursei sa-i multumesc in gand din minut in minut. Nu se stie ce se intampla cu mine, daca nu era el sa-mi spuna. Nu-i mai multumesc , ca s-a saturat si el, dar il felicit pentru ca el este noul Vicecampion la categoria U23.

Inainte de cursa, imi spusese:" Ba zapada, fi atent ! Tre' sa ne intoarcem acas' cu minim o medalie". Cum asta, nici noi nu stiam, caci adversari seriosi s-au aratat la ambele categorii. El a avut de furca cu Stancu, Tintea, Grosu si altii. Iar eu cu aceiasi adversari de la nationalele de XCO , Geiger, Maros si Banat care au reusit si de data asta sa completeze podiumul. Dupa 2 saptamani de pauza, una de nevoie, iar alta din cauza racelii, am reusit totusi sa obtin locul 4 pe un traseu care nu m-a avantajat deloc. George a "scapat turma" si astfel ne-am indeplinit scopul. Desi dupa asa ger, cred ca ne-ar fi fost mai cald cu 2 medalii la gat (ca n-aveam fulare:). Asta e, ne pregatim mai bine si lupta continua.

Tata Bogat-Tata Sarac

„Principalul motiv pentru care oamenii se luptă cu dificultăţile financiare este acela că au trecut prin şcoală fără să înveţe nimic despre bani. Rezultatul este că învaţă să lucreze pentru bani… dar nu învaţă niciodată să pună banii să acţioneze pentru ei.“

Robert T. Kiyosaki

„Îmi iubesc copiii şi vreau să fac tot posibilul pentru ca ei să aibă parte de cea mai bună educaţie! Învătământul tradiţional, deşi este foarte important, nu mai este de ajuns. Trebuie să înţelegem cu toţii ce sunt banii şi cum lucrează ei.“

Sharon L. Lechter

Puteti descarca cartea "Tata Bogat- Tata Sarac" de la linkul urmator- http://www.mediafire.com/?hzqood804rlw6j7

Tată bogat, tată sărac…

• Aruncă în aer mitul care spune că trebuie să câştigi mult ca să te îmbogăţeşti.
• Combate ideea potrivit căreia, dacă ai o casă, eşti înstărit.
• Le arată părinţilor de ce nu se pot baza pe sistemul de învăţământ, dacă vor să-şi vadă copiii învăţând câte ceva despre bani.
• Defineşte odată pentru totdeauna activele şi pasivele.
• Vă învăţa ce şi cum să le spuneţi copiilor despre bani, astfel încât să aibă succes financiar în viitor.

Kiyosaki e un tip interesant. Un american de origine japoneza care "a reusit" ca la 20 si ceva de ani sa falimenteze propria firma care valora milioane de dolari, a ajuns sa doarma in masina, impreuna cu sotia sa, dar a perseverat, nu a renuntat la ideea ca poate deveni independent financiar si, intr-un final, a ajuns unde voia. Unii ar putea spune ca suna a "american dream" si ca probabil este o alta carte self-help, tipic americana. Si partial ar avea dreptate.

„Tată bogat, tată sărac este un punct de plecare pentru toţi cei care doresc să deţină controlul asupra propriului lui viitor financiar.“